O democraţie liberă, care �ncurajează participarea tuturor elementelor societăţii la procesul de formare a voinţei politice, trebuie să structurată sub forma unui stat de drept. Democraţia şi statul de drept constituie o uniune indivizibilă. Prin statul de drept �nţelegem toate principiile şi procedurile prin care se garantează libertatea individului şi participarea acestuia la viaţa politică. Statul de drept se află la polul radical opus al statului poliţienesc. �n această ultimă formă de stat, cetăţenii sunt supravegheaţi permanent "de sus", trăind sub ameninţarea constantă a intervenţiilor aparatului omniprezent al securităţii statului. Ei se simt controlaţi şi monitorizaţi �n toate domeniile vieţii lor, ceea ce otrăveşte relaţiile sociale dintre oameni. �n ciuda tuturor �ncercărilor de a păcăli statul, cetăţenii nu se pot sustrage niciodată autorităţii statale. Cine nemulţumesc puterea sunt arestaţi sau şicanaţi, �şi pierd locul de muncă sau sunt internaţi �n lagăre, fără să aibă parte de un proces drept. �n cazul �n care sunt aduşi �n faţa legii, ei văd că judecătorii nu sunt altceva dec�t alţi funcţionari angajaţi de conducerea politică, ceea ce face ca justiţia să nu fie deloc independentă. Administrarea justiţiei este �n acest tip de sisteme doar una dintre nenumăratele tehnici de organizare destinate punerii la dispoziţia statului a "materialului uman". Cetăţenii simpli nu vor şti astfel niciodată dacă nu au fost deja luaţi �n vizorul autorităţilor, iar această nesiguranţă �l face dependent şi neliber. La nivel privat, legea pare să funcţioneze normal � şi �n dictaturi sunt pedepsiţi cei care �ncalcă regulile de circulaţie sau hoţii. Oamenii nu se pot �insă bizui prea mult pe acest lucru, pentru că doar dictatorul sau partidul de stat poate decide ce este legal sau nu.CE ESTE DEMOCRATIA?
Noţiunile de libertate, suveranitate a poporului şi egalitate în faţa legii sunt cele care, adunate, dau definiţia ideală a democraţiei. Însă aceste noţiuni abstracte ale democraţiei dau naştere la numeroase varietăţi de instituţii şi subtipuri de democraţie. Astfel nu există un singur tip de democraţie, de aceea dezbaterile nu sunt încheiate şi prin urmare nu există o singură definiţie completă a acestui concept.
